break dance

Pentru mulţi, acest stil de dans pare venit de nicăieri. Însă, înainte de orice, breakdance-ul îşi are originea - în anul 1969, în James Brown şi în hit-ul său, la vremea aceea, "Get on the Good Foot" iar mai apoi, Afrika Bambaataa - ca întemeietor al unuia dintre primele echipe de breakdance, The Zulu Kings - responsabili pentru succesul stilului. La vremea când interpreta "Get on the Good Foot", James Brown făcea ceea ce într-un singur cuvânt s-ar putea intitula Energie. Acest dans aproape acrobatic ajunge foarte popular în rândurile puştanilor din zona New York, în acest timp "Good Foot" devenind totodată un nou stil de dans, iar tradiţia break battle-urilor este în sfârşit stabilită. Dansatorii de break se adună în locaţii precum Harlem World, pe 116th Street în Harlem şi Battledancewise. "Good Foot"-ul, care în curând îşi va schimba denumirea în B-Boy şi la scurt timp după asta în Breakdance, era foarte diferit de ceea ce vedem în ziua de azi. Lipseau multe dintre elementele de tehnică de acum: Headspin, Backspin s. a. Era ceea ce acum numim "old style Breakdance". Constă în elemente de podea, sau Rock Floor, dar într-un fel era mai complex decât ceea ce vedem astăzi. Pot exista unele mici variaţii la Headspin si Backspin, acestea fiind totuşi minore, însă "Floor Rock"-ul câteodată implică unele mişcări de picioare extrem de complicate, fiind realizate totodată foarte rapid.
Printre practicanţii breakdance-ului de stil vechi foarte apreciaţi se numărau şi membrii unor bande de stradă din Bronx-ul de sud; se poate afirma că istoria breakdance pe acele străzi a început cu adevărat. Totul se desfăşura la modul: break-battle în loc de battle cu arme adevărate. Motivele puteau fi: neînţelegeri apărute între membrii grupărilor adverse, câştigarea respectului adversarilor, încălcarea teritoriului celeilalte bande şi altele, cea care câştigă competiţia arătând prin asta că este mai puternică decât cealaltă. În unele situaţii făceau o înţelegere: partea care pierdea nu se mai apropia de teritoriul adversarului. Din nefericire însă, nu întotdeauna se evitau conflictele. De cele mai multe ori erau pornite chiar în timpul competiţiilor, de către participanţii care pierdeau. Nimănui nu-i place sa piardă.
În ziua de azi, confruntările violente de altădată din Bronx se ghidează după conceptul de "fair-play". În acest sens, s-a ajuns la crearea echipelor de b-boys, ce exersează şi practică împreună